Scoala Gimnaziala Valea Moldovei

Educaţia este ceea ce ne ramâne după ce am uitat tot ce-am fost învăţaţi.”  Albert Einstein

PLAN DE DEZVOLTARE INSTITUȚIONALĂ - clic aici

PLAN OPERAȚIONAL 2016-2017 - clic aici

PLAN MANAGERIAL VALEA MOLDOVEI 2016 -2017  - clic aici

PLAN MANAGERIAL AL ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE 2016 - 2017 -clic aici

Extras P.D.I.


 

„Educaţia este ceea ce ne rămâne după ce am uitat tot ce-am fost învăţaţi.”

Albert Einstein

  

 

FIŞA DE IDENTIFICARE A UNITĂŢII DE ÎNVĂŢĂMÂNT

ŞCOALA GIMNAZIALĂ VALEA MOLDOVEI

 

Localitatea Valea Moldovei, 727580

Str. Principală, f.n.

judeţul Suceava

Telefon/fax: 0230573064

Email: [email protected]

Web: http://www.scoalavaleamoldovei.com

 

 

Director,

Profesor Fedorovici Mihai, specialitatea educaţie tehnologică, gradul I,

vechime 24 ani

 

 

Nivelul de învăţământ:

preşcolar, primar, gimnazial

 

Forma de învăţământ:

de zi

 

 

Durata:

3 ani învăţământ preşcolar, 5 ani învăţământ primar, 4 ani învăţământ gimnazial

 


           

            ARGUMENT

 

            Societatea romanescă postrevoluţionară  a avut şi are  ca element central schimbarea. La fel şi învăţământul românesc. Schimbarea s-a conturat în plan legislativ dar există o anume senzaţie de „carusel” care afectează sistemul.

            Fundamentală este întrebarea la care trebuie societatea să răspundă pentru a oferii direcţii clare de dezvoltare a învăţământului românesc:

            Care sunt valorile societăţii spre care ne îndreptăm?

            Va trebui ca sistemul de învăţământ să dea singur acest răspuns analizându-şi propriile valori şi propunând noi valori pentru formarea tinerei generaţii, construind astfel viitorul.

            Ce trebuie de înţeles cât mai repede este că schimbarea nu trebuie aşteptată de „sus”  ci trebuie propusă şi pusă în practică de noi, cei care putem influenţa în mod hotărâtor viitorul.

            Situaţia actuală ne oferă numeroase motive pentru schimbări de ordin calitativ, ea fiind resimţită atât la nivelul şcolii cât şi la nivelul comunităţii.

            Societatea românească postrevoluţionară  a avut şi are  ca element central schimbarea. La fel şi învăţământul românesc. Şcoala poate influenţa în mod hotărâtor viitorul şi din această perspectivă caută metodele cele mai eficiente pentru a educa permanent pe toţi cei care au nevoie de educaţie  - copii şi adulţi.

          Planul de Dezvoltare Instituţională este documentul strategic de proiectare a activităţilor pe termen mediu (4 ani), ţinând cont de strategia educaţională la nivel local, regional şi naţional. În contextul globalizării mondiale, a creşterii concurenţei, a integrării în Uniunea Europeană, a impactului de noi tehnologii este necesară o proiectare judicioasă  a activităţilor pentru a face faţă  noilor provocări şi unei realităţi în continuă schimbare. Legea Educaţiei Naţionale nr. 1 din 2011, Statutul Personalului Didactic, celelalte documente ale MECTS, HG-uri, Adresele transmise de ISJ Suceava (prin FTP)creează cadrul  legislativ necesar bunei proiectări a planului unei unităţi şcolare.

 

 

CONTEXT LEGISLATIV

 

       Legile şi documentele  care stau la baza elaborării P.D.I.

                    Acest Proiect de dezvoltare instituţională a fost conceput în conformitate cu următoarele acte normative:

  • Legea Educaţiei Naţionale 1/2011;
  • Legea 128/1997 privind Statutul Personalului didactic si Legea 349/2004 pentru modificarea şi completarea Legii 128/1997 privind Statutul personalului didactic;
  • Planul managerial pentru anul şcolar 2013-2014 al Inspectoratului Şcolar Judeţean Suceava;
  • Ordinele, notele, notificările şi precizările Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului.
  • Metodologia formării continue a personalului didactic din învăţământul preuniversitar;
  • Regulamentul de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar.
  • Raportul I.S.J. Suceava, privind starea învăţământului în anul şcolar 2012/2013;
  • LEGE nr. 87/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/12.07.2005 privind asigurarea calităţii educaţiei.

 

 

 VIZIUNEA ŞCOLII

 

Pe termen lung Şcoala Gimnazială Valea Moldovei îşi propune să pună bazele formării personalităţii complexe a individului pentru a fi util societăţii, folosind modelele locale, prin colaborare cu toţi membrii comunităţii şi în contact permanent cu lumea, oferind şanse egale la educaţie tuturor elevilor indiferent de etnie.

 

 

 MISIUNEA ŞCOLII

 

        În acord cu viziunea ,Şcoala Gimnazială Valea Moldovei pune în centrul activităţii instructiv educative copilul şi înţelegerea complexităţii fiecărei vârste,  pentru a oferi  o educaţie individualizată cerinţelor fiecărui elev în parte, în contextul exigenţelor academice ale unei societăţi internaţionale.

        Şcoala oferă elevilor şanse egale la educaţie, într-un spaţiu multicultural, în care au posibilitatea de a-şi atinge potenţialul maxim, beneficiind de un mediu educaţional atractiv.

        Şcoala Gimnazială Valea Moldovei este o comunitate în care toţi elevii sunt apreciaţi şi respectaţi, o şcoală care caută permanent resurse pentru a sprijini elevii cu situaţii sociale de risc. 

 

            „Cu decretul consiliului şcolar judeţean din 15 August 1886, Mihail Paşcan a fost numit învăţător în comuna Valea-Seacă, având greaua sarcină să înfiinţeze şcoala şi să introducă aplicarea învăţământului primar obligator. [...] Datorită acestui fapt, Mihail Paşcan fu declarat de către consiliul şcolar provincial, în­văţător definitiv, şi permutat la cerere, la şcoala primară din Ciocăneşti unde cu decretul Nr. 919 din 26 Februa­rie 1902, consiliul şcolar provincial din Cernăuţi, îl înainta în gradul de învăţător superior. În comuna Ciocăneşti, Mihail Paşcan a funcţionat pe terenul şcolar şi extraşcolar timp de 19 ani în modul cel mai strălucit. De aici a fost permutat, tot la cerere, în comuna Horodnicul de Jos, judeţul Rădăuţi, unde a func­ţionat ca director şcolar timp de 20 de ani, trimiţând ca şi în comuna Ciocăneşti, numeroşi copii de ţărani Ia şcoli mai înalte. În felul acesta Mihail Paşcan a fost unul dintre cei mai activi învăţători care a contribuit la premenirea păturii intelectuale austriace, cu elemente româneşti ridicate din pătura sănătoasă a ţărănimii. Pe lângă această contribuţie naţională,  Mihail Paşcan mai are un merit neperitor: el a contribuit cu ultima energie la ridicarea în Horodnicul de Jos, a unui edificiu şcolar constând din 8 săli de clasă, cancelarie pentru membrii corpului didactic, locuinţă şi cancelarie pentru director, o sală pentru ateliere de tâmplărie şi sculptură, una pentru cabinetul de lectură, arcăşie şi bancă populară. Din cauza activităţii şi sentimentelor sale naţional-româneşti, Mihail Paşcan a avut mult de suferit, mai cu seamă în timpul marelui războiu mondial când trupele austro-ungare pe deoparte şi cele ruseşti pe de altă parte, începând cu luna lui Septembrie 1914 până pe la mijlo­cul anului 1918 se războiau necontenit pe teritoriul Bu­covinei — îl bănuiau când unele când celelalte, de senti­mente duşmănoase. Fapt este însă, că Mihail Paşcan şi-a fixat simpatiile sale încă din tinereţe, numai pentru o Ro­mânie Mare, liberă şi puternică, în care Românul de sânge să-şi poată revendica dreptul de întâietate pe toate tărâmurile.

            După o activitate şcolară de 42 de ani, după ce avea conştiinţa împăcată că în acest lung şir de ani şi-a împlinit datoria de luminător al satelor — Mihail Paşcan a trecut la pensie, revenind pe meleagurile dragi din co­muna Ciocăneşti unde, din primăvara anului 1931, îşi are odihna veşnică în cimitirul acestei fruntaşe comune. În fiecare primăvară în jurul mormântului aceluia care a fost primul învăţător în comuna Valea-Seacă, mireasma brazilor şi fânului proaspăt cosit din apropierea lăcaşului său de veşnică odihnă, se împrăştie ca mirosul de tămâe cădelniţată de preoţi, iar mierlele, sturzii şi privighetoarele, în armoniosul lor concert, parcă îi cântă „Veşnica lui pomenire"...

            În ceea ce priveşte activitatea sa de înfiinţare a învăţământului în Valea – Seacă, care a fost socotită un succes după cum se amintea mai sus, putem adăuga: „ Din 53 copii obligaţi a frecventa şcoala, numai 31 au frecventat-o regulat în primul an de introducere a învăţă­mântului. Ţinând seamă de mentalitatea sătenilor de pe aceia vreme, Mihail Paşcan a înţeles în mod strălucit cum să aplice obligativitatea învăţământului, aşa încât în al doilea an de învăţământ primar, sătenii din Valea-Seacă nu-şi dădeau rând a-şi trimite copiii la şcoală (s.n.). Timp de trei ani cât a funcţionat ca învăţător în comuna Valea-Seacă, Mihail Paşcan şi-a câştigat nu numai simpatia îm­binată cu respectul întregei comune, dar şi admiraţia au­torităţilor şcolare superioare.”    După plecarea lui Mihail Paşcan „au urmat la catedra învăţământului primar din această comună un lung şir de vrednici învăţători, de pildă Franciuc, Beuca, Velehorschi, Medviciuc, Cernăuţean, Smerecinschi şi atâţia alţii cari au lăsat între săteni sin­cere regrete la plecare şi plăcute amintiri, pentru totdea­una.”, ne spune D. Timu în monografia sa. Din 1886, până în 1939 şcoala îşi pune pecetea asupra comunităţii astfel încât Dumitru Timu în monografia sa enumeră rezultatele acestei perioade în educaţie  dintre care primul - construcţia a două şcoli până în 1913: „În cei şaptesprezece ani cât a fost primar al comunei Valea-Seacă, fruntaşul gospodar Nicolae Ciurlă a clădit două edificii şcolare ce constituesc azi mândria comunei.” Nu este precizat anul în care şcolile au fost date în folosinţă, dar cu certitudine înainte de 1913 când Nicolae Ciurlă moare, la 56 de ani. Cert este că cele două şcoli sunt în picioare şi azi, la cea din imagine adăugându-i-se în 1971 un corp lipit în partea din dreapta cu încă şase săli de clasă. Cum necum, şcoala neavând nici azi centrală pentru încălzit, ca să nu mai vorbim de altele, sălile din corpul vechi de clădire sunt în fiecare iarnă mai călduroase. Vorbind de al doilea rezultat, D. Timu enumeră dintre cei care au avut tragere de inimă pentru carte şi s-au dovedit oameni de ispravă: „[...] să scot în evidenţă pe ur­mătorii intelectuali valea-seacani şi anume: Nicolae Al. Timu, preşedinte da tribunal Cernăuţi; Toader Floreşteanu, pre­şedintele judecătoriei Stăneştii de Jos, judeţul Storojineţ; Ioan Simeria, procuror în Storojineţ; Victor Paşcovici, inspector silvic, fost director general al Fondului biseri­cesc ort. rom. din Cernăuţi; Simion Ivanovici fost director de liceu, fost senator de Câmpulung; Isidor Paşcan, preot, duhovnicul seminarului teologic din Cernăuţi; Orest Ivanovici, preot în comuna 1. G. Duca, jud. Cernăuţi; Traian Prodan, bibliotecar Ia facultatea de teologie din Cernăuţi;  Martinian Ivanovici, stareţul mănăstirii Slatina, judeţul Baia;  Locotenent - Colonel Vasile Olariu,  Cercul de Recrutare Rădăuţi; Maior Gheorghe Timu (decorat cu „Virtutea Militată" a doua decoraţie după .Mihai Viteazu) Rădăuţi; Maior Constantin Timu, Reg. 15 Inf. Piatra Neamţ; Maior Mihai Dorofteiu, Constanţa; Maior Vasile Ivanovici, Câmpulung - Muşcel; Maior Dr. Al. Cotoc, medic veterinar militar, Aiud; Dr. Olvian Ivanovici, medic Bucureşti; Dr. Ioan Vlad, medic veterinar Cernăuţi; Melania Vlad, pro­fesoară, Iaşi; Zenovia Floreşteanu, profesoară,Tecuci; Silvia Nichita, profesoară, Chişinău; Valeria Floreşteanu, profe­soară, Cernăuţi;   Paşcan Virgil, inginer, Mediaş;   Olariu Vasile, controlor financiar, Chişinău” şi enumerarea continuă.

            Dacă facem un pas mare în timp, până în 2012, putem spune că şcoala din Valea Moldovei de azi şi-a făcut pe deplin datoria. Nu vom scoate în evidenţă „intelectuali valea-seacani” vom spune doar că majoritatea corpului profesoral din şcoala de azi este format din profesori din Valea Moldovei. 

            Şcoala din Valea Moldovei ar trebui să poarte un nume pentru permanenta aducere aminte şi cinstire a „întemeietorului” Mihail Paşcan.

 

2. Cultura organizaţională      

 

Se caracterizează printr-un ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca în echipă, respectul reciproc, ataşamentul faţă de copii, ataşament faţă de profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm şi dorinţa de   afirmare.

            Sunt însă şi cazuri de  individualism, competiţie, rutină, conservatorism şi automulţumire.

            Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesaţi şi prin respectarea normelor din Regulamentul de Organizarea si Funcţionare a Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar. În conţinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse norme privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic.

            În ceea ce priveşte climatul organizaţional putem afirma că este un climat deschis, caracterizat prin dinamism şi angajare, relaţiile dintre cadre fiind colegiale, de respect şi de sprijin reciproc.

           Directorul şcolii colaborează bine cu membrii colectivului, ţine seama de sugestiile acestora şi ia decizii cu privire la reducerea disfuncţiilor semnalate în activitatea şcolii. Toate aceste aspecte se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă şi în conduita cadrelor didactice.

  1. Valorile dominante sunt: egalitarism, cooperare, munca în echipă, respect reciproc, ataşamentul faţă de copii, respectul pentru profesie, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, entuziasm, dorinţă de afirmare. 
  2. Conducerea şcolii împreună cu Consiliul de administraţie au elaborat Regulamentul de ordine interioară care cuprinde norme privind atât activitatea elevilor, cât şi a cadrelor didactice. Consiliul Şcolar al Elevilor a stabilit propriile reguli de comportament afişate în fiecare clasă şi aduse la cunoştinţă tuturor colegilor.
  3. În ceea ce priveşte climatul organizaţiei şcolare, am putea spune că este un climat pozitiv, caracterizat prin dinamism şi grad înalt de angajare a membrilor instituţiei şcolare; este un climat stimulativ care oferă satisfacţii profesionale, relaţiile dintre cadrele didactice fiind deschise, colegiale, aproape ca într-o familie didactică.