Scoala Gimnaziala Valea Moldovei

Educaţia este ceea ce ne ramâne după ce am uitat tot ce-am fost învăţaţi.”  Albert Einstein

VALEA MOLDOVEI - SCURT ISTORIC

Vechimea comunei Valea - Seacă

 

                  Urme care dovedesc existenţa unor aşezări umane încă din epoca prefeudală s-au identificat în comuna Valea Moldovei nu departe de Căminul Cultural, unde s-a constituit situl arheologic ”Necropola Tumulară” datat în secolul III-IV după Hristos[1].

După un document despre care se vorbeşte în monografia Bucovinei (Die Bukowina[2], Czernowitz 1899) — comuna Valea-Seacă din judeţul Câmpulung ar exista ca sat încă înainte de anul 1453.[3]

Singurele urme istorice care au rezistat sute de ani, până nu cu mult înainte de marele război mondial, sunt locu­rile celor cinci movili mari de pe toloaca comunei despre care — tot în monografia Bucovinei la pagina 243 — se spune că ar fi de pe timpul memorabilei lupte dintre oştirile lui Ştefan cel Mare şi ale lui Matei Corvin date în decembrie 1467 lângă târgul Baia situat la circa 15 Km. depărtare de comuna Valea-Seacă şi că sub mor­manele de pământ ale acestor movile, ar odihni oşteni moldoveni căzuţi în această luptă.[4]

Atestarea documentară datează din anul 1453 când într-un hrisov din timpul lui Alexandru Vodă se confirmă stăpânirea logofătului Mihail asupra comunei Valea Seacă.[5]
„Locuitorii acestor sate au găsit urme de lănci, săgeţi, bucăţi de zale, monede din epoci anterioare, ceea ce dovedesc că pe aceste locuri s-au dus lupte.

Nu se cunoaşte cine a stăpânit aceste ţinuturi până la zidirea Mănăstirii Slatina. Este foarte probabil ca acestea făceau parte din domeniul domnesc.

După întemeierea Mănăstirii Slatina (1551), Valea Seacă şi Mironu trec în proprietatea acesteia ce le stăpâneşte până în anul 1776 când moşia de aici este vândută boierului Victor Stârcea.

Din cauză că boerimea şi marii latifundiari de pre­tutindeni nu vroiau să înţeleagă nevoile arzătoare ale poporului de „jos" — guvernatorul militar al Bucovinei, generalul Enzenberg, a instituit nişte comisiuni, in faţa cărora, marii proprietari de moşii erau obligaţi să-şi de­clare moşiile, pe care le stăpânesc în Bucovina.”[6]

„La 11 Martie 1782, s'a prezintat în faţa unei astfel de comisiuni, egumenul  manastirii Slatina Ghenadie, şi a declarat că această mănăstire posedă în Bucovina  moşiile Valea Seacă, Măzănăieşt, Cerepcăuţi, Rarancea şi  şăliştile  Bereşţi, Vorniceni, jumătate din  Corlăţeşti, Borgheneşti şi Steieneşti; nu ştie însă dela cine a primit mănăstirea Slatina satul Valea-Seacă”.[7]

„Deşi la trasarea frontierei dintre Moldova şi Buco­vina, mănăstirea Slatina a rămas in partea Moldovei, la circa 6 Km. depărtare de comuna Valea-Seacă, în care îşi, avea moşia, totuşi a stăpânit această moşie sub impe­riul austriac,până în anul 1876, deci rotund 100 ani, când a, vândut-o apoi boerului român bucovinean Victor Baron Styrcea pe numele căruia s'a înregistrat în „tabla ţării”- „Landtafelgut,, la fascicola Nr. 289 dela judecătoria Gura - Humorului.

Numele iniţial al satului Valea Moldovei a fost sinonim cu cel al pârâului ce trece prin centrul satului. La noua împărţire administrativ teritorială din 1967, comuna a primit denumirea de Valea Moldovei.

Aici au fost aduşi, de arendaşii moşiei, diferiţi oameni pentru muncă, cum ar fi transilvănenii, care se ocupau cu agricultura şi creşterea vitelor. În timpul stăpânirii austriece au fost colonizaţi germani care au fost repatriaţi în 1941.”[8]


[1] LISTA MONUMENTELOR ISTORICE 2004, INSTITUTUL NAŢ IONAL AL MONUMENTELOR ISTORICE, (Cod LMI 2004 - SV-I-s-B-05442 - Necropola tumulară  de la Valea Moldovei, La cca 50 m de Căminul Cultural , sec. III – IV,  Epoca  daco-romană)

[2]Die osterreichisch-ungarische Monarchie in Wort und Bild“ („Monarhia austro-ungară în cu­vinte şi imagini“), volumul Die Bukowina,  Czernowitz, 1899 scris de George de Catargi

[3] Teodor Balan, Documente bucovinene, vol. VI

[4] Presupunere neconfirmată de cercetări arheologice de aceea o subliniem ca fiind doar o ipoteză.

[5]  1453 -   Alexăndrel zis și Olehno a fost domnitor în Moldova de trei ori: februarie (înainte de 21) 1449 - 12 octombrie 1449, februarie (înainte de 24) 1452 - (undeva între ianuarie și 24 august) 1454, februarie (înainte de 8) 1455 - 25 mai 1455. Era fiul lui Iliaș I și fratele mai mic al lui Roman al II-lea. Se crede că este înmormântat la Cetatea Albă.

[6] Timu, D., (1939),  Monografia comunei Valea –Seacă din judeţul Cîmpulung, Tipografia Societăţii   „Şcoala Română” Cîmpulung Moldovenesc

[7] Teodor Balan, Documente bucovinene, Cernăuţi, 1938, pagina 137 şi 138

[8] Timu, D., (1939),  Monografia comunei Valea –Seacă din judeţul Cîmpulung, Tipografia Societăţii   „Şcoala Română” Cîmpulung Moldovenesc, pagina 21,22